O scurta radiografie a infidelitatii in cuplu - partea 2

Avand ca inspiratie tot cartea "Regandirea infidelitatii" – Esther Perel, revin in aceasta postare cu alte aspecte importante legate de conceptul de infidelitate in cuplu.

Pornim cu un citat foarte ancorat in realitate: “ Iubirea este ceva ideal, casnicia ceva real; confuzia intre real si imaginar nu ramane niciodata nepedepsita. Johann Wolfgang von Goethe”. Pornim pe drumul vietii in doi cu multe visuri si idei – proiectii construite de-a lungul timpului prin raportarea la societatea in care traim. Accesul la informatie, libertatea prezenta ca aspect suprem intr-o societate capturata de influente mass media, nu neaparat pozitive, accesul la carti/cursuri de dezvoltare personala, toate acestea ne duc in zona asteptarile foarte mari pe care le proiectam asupra partenerului de viata si mai ales asupra noastra. Ne dorim ca relatia in care ne aflam sa ne aduca si stabilitatea mult visata prin notiunea de familie traditionala, dar ne dorim si pasiune vesnica. Esther P. prezinta acest aspect intr-un citat pe intelesul tuturor : "In cercul stramt al verighetei sunt inghesuite idealuri profund contradictorii. Vrem ca alesul nostru/aleasa noastra sa ne asigure stabilitate, siguranta previzibilitate si sa fie de incredere – toate, experienta ancora. Si vrem ca aceeasi persoana sa ne uimeasca, sa ne ofere mister, aventura si risc. Da-mi confort si sa-mi tot ce-i mai bun. Da-mi lucruri pe care le stiu si da-mi noutate. Da-mi continuitate si da-mi surprize. Indragostitii din ziua de azi cauta sa aduca sub acelasi acoperis dorinte care s-au aflat dintotdeauna in zone diferite.”

Aici, ca exercitiu de reflectare, putem sa ne analizam propria relatie, sa ne gandim cand ne mult ne-am proiectat in aceea relatie ideala si cat de mult suntem ancorati in zona reala a unei relatii de cuplu, care nu presupune "lapte si miere", "siguranta si pasiune pentru totdeauna", ci o munca continua de a construi cu adevarat ceva trainic, solid, armonios si multumitor pe toate planurile.

Avand ca inspiratie tot cartea "Regandirea infidelitatii" – Esther Perel, revin in aceasta postare cu alte aspecte importante legate de conceptul de infidelitate in cuplu.

Pornim cu un citat foarte ancorat in realitate: “ Iubirea este ceva ideal, casnicia ceva real; confuzia intre real si imaginar nu ramane niciodata nepedepsita. Johann Wolfgang von Goethe”.Pornim pe drumul vietii in doi cu multe visuri si idei – proiectii construite de-a lungul timpului prin raportarea la societatea in care traim. Accesul la informatie, libertatea prezenta ca aspect suprem intr-o societate capturata de influente mass media, nu neaparat pozitive, accesul la carti/cursuri de dezvoltare personala, toate acestea ne duc in zona asteptarile foarte mari pe care le proiectam asupra partenerului de viata si mai ales asupra noastra. Ne dorim ca relatia in care ne aflam sa ne aduca si stabilitatea mult visata prin notiunea de familie traditionala, dar ne dorim si pasiune vesnica. Esther P. prezinta acest aspect intr-un citat pe intelesul tuturor : "In cercul stramt al verighetei sunt inghesuite idealuri profund contradictorii. Vrem ca alesul nostru/aleasa noastra sa ne asigure stabilitate, siguranta previzibilitate si sa fie de incredere – toate, experienta ancora. Si vrem ca aceeasi persoana sa ne uimeasca, sa ne ofere mister, aventura si risc. Da-mi confort si sa-mi tot ce-i mai bun. Da-mi lucruri pe care le stiu si da-mi noutate. Da-mi continuitate si da-mi surprize. Indragostitii din ziua de azi cauta sa aduca sub acelasi acoperis dorinte care s-au aflat dintotdeauna in zone diferite.”

Aici, ca exercitiu de reflectare, putem sa ne analizam propria relatie, sa ne gandim cand ne mult ne-am proiectat in aceea relatie ideala si cat de mult suntem ancorati in zona reala a unei relatii de cuplu, care nu presupune "lapte si miere", "siguranta si pasiune pentru totdeauna", ci o munca continua de a construi cu adevarat ceva trainic, solid, armonios si multumitor pe toate planurile.

“In societatea noastra de consum, cheia este noutatea. Durata de viata a obiectelor este programata, astfel incat sa ne provoace dorinta de la inlocui, iar cuplul nu face exceptie de la aceste tendinte. Traim intr-o cultura care ne ademeneste incontinuu cu promisiunea a ceva mai bun, mai nou mai plin de viata. Prin urmare, nu divortam pentru ca suntem nefericiti: divortam pentru ca ne gandim ca am putea fi mai fericiti decat in prezent.” (Esher P.)

Daca ati experimentat ceea ce inseamna infidelitatea, sau daca ati pus punct unor relatii in trecut fara sa aveti un motiv intemeiat, este constructiv sa analizati citatul de mai sus. Este constructiv sa va ganditi ce tipar s-a repetat in relatiile avute pana in prezent, sa cautati radacina unor comportamente pe care poate doriti sa le schimbati, radacina tensiunilor intr-un cuplu care la un moment dat a functionat mult mai bine. Daca suntem sinceri cu noi, cea mai mare tentatie nu este reprezentata de un alt barbat, sau o alta femeie, ci mai degraba, de " posibilitatea de a fi mai fericiti".Este o situatie concreta in care viata ne este influentata de un viitor proiectat, ideal sau nu, care ne face sa pierdem din vedere prezentul, asupra caruia avem puterea de a-l transforma.

Ca si gestionare a infidelitatii, atunci cand cartile sunt puse pe masa si cuplul nu reuseste sa ajunga imediat la un psiholog, sau incearca de unul singur sa se repare, ar trebui sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

- Este important sa se acorde timp integrarii si intelegerii celor intamplate, analizarii sentimentelor, inainte de a lua o decizie radicala, cum ar fi divortul/despartirea; Intotdeauna sa va ganditi ca perioada de recuperare dupa un adulter cuprinde 3 faze care se intind in timp ( criza – "este un moment delicat, necesitand un spatiu sigur, din care sa lipseasca criticile si care sa poata cuprinde intensitatea emotiilor ce alearga salbatice in interiorul lor si intre ei", gasirea sensului -" pentru a descoperi de ce s-a intamplat adulterul si ce rol a jucat fiecare dintre parteneri in poveste" si gasirea viziunii - ne vom intreba ce se afla inaintea lor, separat sau impreuna" ). Este greu sa acorzi timp, dar eu cred ca este important sa fim siguri si impacati cu deciziile luate.

- Incercati sa scrieti despre sentimentele care vin in avalansa, in momentul in care le asezam in cuvinte pe o foaie, s-a demonstrat ca incep sa capete sens si sa se aseze; De multe ori este foarte greu sa comunicam cu partenerul si, scrisul, ne ofera curaj si coerenta gandurilor.

-Cel mai afectat aspect al unei relatii in urma unui adulter, este trecutul cu tot ceea ce reprezinta el pentru persoana care a fost inselata : momente frumoase traite in trecut, ajung sa fie vazute intr-o lumina negativa, isi pierd insemnatatea. Trebuie sa incercam sa separam cele 2 planuri, sa nu distrugem ceea ce candva, in spate, a fost frumos si bun pentru noi.

-Aici vin cu urmatorul citat :“Criza de personalitate nu este rezervata partenerului care a fost tradat. Cand un secret a fost dezvaluit, nu e un soc doar pentru cel care descopera adulterul, ci si pentru cel care a fost implicat in el. Privindu-si propriul comportament prin ochii recent deschisi ai celui ranit, protagonistul adulterului se confrunta cu o imagine de sine aproape imposibil de recunoscut.”(Esther p.). Indiferent in ce tabara de aflam, a persoanei care a inselat, sau a celei care a fost inselata, intotdeauna e indicat sa avem in vedere si trairile emotionale ale celuilalt.

O sa revin cu acest subiect intr-o postare viitoare.Daca aceste informatii ajung macar la 1 persoana care preia continutul intr-un mod constructiv si ajunge in zona de reflectare si isi acorda mai mult timp pentru autoanaliza/analiza relatiei de cuplu, este multumitor pentru mine.